Acesta este titlul unei lucrări scrise de către Charles Handy "The Elephant and the Flea", unul dintre cei mai cunoscuți psihologi organizaționali, teoreticieni în domeniul schimbării organizaționale și managementului. Am adus acest titlu în discuție, inspirată fiind de blogul colegului Cristian Ducu - și postarea lui despre cărți din domeniul CSR pe care nu le recomandă. Eu recomand cu căldura cartea lui Handy, probabil una dintre primele lucrări care a anticipat căderea marilor corporații adică „elefanții” și transformarea lor în condițiile dispariției monopolurilor, oligopolurilor și creșterii concurenței - concomitent cu transformarea individului ”puricele” din organizational man în altceva, într/un creativ cultural, conștient de sine și de dezvoltarea personală și profesională posibilă dincolo de oportunitățile corporative. Credeam până de curând că au fost puțini avocați în favoarea tranformării corporative de la prima facie - shareholderi (adică primatul acționariatului) către paradigma propusă de Ed Freeman, a stakeholderilor unde acționarii sunt primus inter pares, insa am descoperit cartea lui Post și Preston ”Redefining the Corporation” care susține cu argumente cât se poate de solide această necesară transformare.
Din păcate mă alătur lui Cristi în a deplânge faptul că nu prea avem ce citi ca literatură românească în domeniu, poate cu o singură excepție, cartea colegului Liviu Voinea ”Corporațiile transnaționale și capitalismul global” apărută la Polirom, o carte apropiată mai degrabă de economic, însă bine documentată și cu exemple românești. Titlul postului nu reflectă așadar doar relația angajat corporație ci și producția intelectuală autohtonă versus cea occidentală în domeniul CSR. Să sperăm că noile generații ne vor ajuta să acoperim deficitul de publicații, asta după ce o sa iasă cu bine din spălarea de creiere și vor înțelege că PR nu e același lucru cu CSR.
Dacă nu ai un plan, vei fi mereu parte a planurilor altora. Vă invit să dezbatem opțiuni pentru direcția în care dezvoltăm țara, cum vom conta ca elită românească în Europa și în lume și, mai ales, cum putem investi în viitorul nostru pentru ca revoluția tehnologiei să ne includă în istorie drept câștigători.
Planul pentru viitorul României
Va trebui ca noi: partidele, societatea, organizațiile, companiile, cetățenii să împingem lucrurile spre acel viitor, care să ne ofere siguranță și o bunăstare minimală. Să ne dezvoltăm națiunea cu responsabilitate și curaj, să oferim oportunitatea tinerilor ca să-și construiască o existență decentă aici, la ei în țară.
vineri, 6 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu