Am revenit în dezbatere: cârpim sau inovăm?

Dacă treci zilele astea prin guvernul României, prin ministere, vei auzi cel mai probabil rostite, la fiecare două noi propoziții, miraculoasele litere P N R R, Planul Național de Redresare și Reziliență. Practic, în mintea multora, o baghetă magică ce ne va permite de data asta să ne revenim, să avem o țară modernă în care să trăim confortabil și, mai ales, cu sentimentul siguranței. Fals, în toate privințele, din păcate! Domnul Cîțu ne-a informat deja că tomul propus de PNL în campania electorală sub sloganul "Dezvoltăm România" a cuprins doar niște idei și cifre utile pentru campanie, guvernarea e altă Mărie. Iar USR PLUS, al cărui manifest politic de campanie l-am citit, a avut o serie de dorințe tip wishful thinking, dezlânate și ele, incoerente și pe principiul cu ce-i rupem sau ce peticim -  încercând o resuscitare a mitului trecutului roz, de pe vremea când șefimea useristă a făcut parte din guvernarea tehnocrată. Fără Cioloș și mai ales fără unii dintre consilierii lui Cioloș, PLUSERE-ului, cum îmi place mie să-i spun, e fad și inodor la capitolul: ce facem după ce-i demufăm pe pesediști și pe unii peneliști de la butoane.

Partidele de dreapta, care până acum au avut ca brand reunirea elitelor necesare modernizării, au devenit în mare parte, o adunătură de mediocri fără viziune: un brand al elitelor fără elite, o formă fără fond. Curajul e doar atunci când trebuie să le dăm altora la gioale. Și din păcate, doar acest tip de curaj de curtea școlii e insuficient și chiar păgubos pentru o viziune de dezvoltare pe termen lung. Dintr-un singur considerent: când distrugi ceva, trebuie să știi ce pui în loc: creative distruction îi spune Schumpeter. În fapt de aceea rupi vechea normă, că ești adeptul alteia, mai bune pe care vrei să o pui în loc. Întrebați-i pe noii guvernanți care e noua normă, care e noua paradigmă. În ce direcție vor să dezvolte România?

Preț de doi ani cât am fost în USR, am auzit un singur discurs care m-a făcut să cred că oamenii ăștia chiar știu ce fac. Și trebuie să recunosc că mi-a fost suficient pentru moment, fiindcă ne așteptau multe sesiuni de alegeri naționale, iar sentimentul meu a fost atunci că e bine să te concentrezi pe câștigarea lor, ca să poți pune în aplicare, o dată ajuns la putere, planurile pe care le dorești. Dar de la acel discurs, care i-a lăsat pe mulți dintre foștii colegii mei cu gura căscată, mai ales pentru că venea de la Cioloș, nu s-a mai auzit sau văzut nimic. Am aflat ulterior că nici măcar nu-l scrisese el in integrum, dar e bine că și l-a însușit. De la Barna, cu toată amiciția pe care i-am purtat-o, nu aveai cum să auzi vreodată așa ceva. Trebuie să fii om de stat cu experiență ca să poți articula o asemenea vizune îndrăzneață, curajoasă, mind blowing. Dan n-are nici forța și nici capacitatea, din nou, o spun fără ură sau părtinire. 

Ceea ce ne aduce la situațiunea de azi: avem 30 de miliarde la dispoziție, cum procedăm? Pentru moment observ că operațiunea se desfășoară sub sloganul: distrugem și cârpim. Fair enough! Nici nu vreau să știu ce bombe cu efect imediat sau cu efect întârziat au găsit și vor continua să găsească guvernanții, dar asta nu-i absolvă de incapacitatea de a ne fi oferit deja măcar o schiță despre planul cel măreț. Nu-l au. Și nici nu mai au cu cine să-l facă sau motiv să gândească constructiv pe termen lung. Actuala administrație a României va fi de acum înainte un perpetuu picamer - va lucra la dezgropat. Să le urăm spor și să mergem mai departe. 

Discut deja de mai mult timp cu oameni care vor o viziune și un plan pentru România. Am citit cartea lui Sebastian Burduja, singurul politician care a avut curajul să expună așa ceva pe hârtie și, eventual, să primescă critici și aprecieri sau măcar să genereze o dezbatere. Dacă aș fi în PNL l-aș face strateg și l-aș ține în coasta dlui. Cîțu ca să aibă ce spune, cu sens, la TV. 

Așa că, am decis să reactivez acest blog, pe care l-am inițiat pe vremea când scriam la teza de doctorat. Îmi doresc să inițiez o dezbatere referitoare la un  nou leadership politic, asumat și curajos. Așa cum mi-aș dori să fac eu politică, din momentul în care mă voi întoarce în arenă. Vă invit să vizionați împreună cu mine o serie de video-uri, care abordează dezvoltarea globală luând în calcul limitele creșterii și să conturăm, așa cum spune Galbraith, o trecere de la societatea de tip HE (hyper-expansionist) la una de tip SHE (sane-humane-ecological).

https://www.ted.com/talks/johan_rockstrom_let_the_environment_guide_our_development 

Cum vi se pare? Cum translatăm aceste idei în planul de dezvoltare al României?

Sursă foto: https://tinyurl.com/t84zge6p 

Dați vorba mai departe: să comunicăm despre RSC-ul din companii

Anunț pentru toți povestitorii de RSC: un nou proiect de cercetare interesant vă invită să vă implicați

Trăim într-o lume sceptică, iar lucrurile nu par să evolueze înspre mai bine.

Barometrul Încrederii Edelman a înregistrat o nouă scădere a încrederii în mediul de afaceri cu 2% (de la 59% în 2014, la 57% în 2015), în timp ce procentul încrederii în organizațiile non-guvernamentale a scăzut cu 3% (de la 66% în 2014 la 63% în 2015). Peisajul este devastator în Canada și Germania, unde încrederea în mediul de afaceri e în cădere liberă, scăzând cu 15% respectiv 12% în doar un an. 

Așadar, care sunt factorii, ne-am putea întreba, care au condus la aceste schimbări dramatice și, mai important, ce înseamnă aceste schimbări pentru specialiștii în comunicare?

Pentru început, Directorii Executivi (CEO) nu mai sunt purtătorii de mesaj și reprezentanții autorizați ai companiilor în relație cu societatea și comunitățile; locul lor e luat de angajați, de vocile de zi cu zi, de oameni ca oricare dintre noi. Aceasta înseamnă că figurile cu autoritate își pierd puterea de persuasiune și încrederea, așa cum se întâmplă și cu poveștile de legitimare pe care eram obișnuiți să le ascultăm. Acesta nu e altceva decât rezultatul societății rețelelor (networked society) și a omniprezenței tehnologiei și social media; într-o lume plină de neîncredere comunicarea interpersonală este percepută mai degrabă ca ingenuă și autentică. Comunicatorii nu mai pot fi și nu mai sunt la manșă (nici din punct de vedere al mesajului, al viziunii, sau al poveștilor despre propria organizație).

Pentru a capta și a menține atenția rețelelor sociale, comunicatorii trebuie să găsească noi povești de legitimare, unele care le transformă brandurile în mentori și organizațiile în susținători ai procesului de transformare, reinventare a clienților lor.

Responsabilitatea socială corporativă (RSC) are cel mai mare impact atunci când se măsoară reputația unei companii. În conformitate cu cercetările Reputation Institute (2015) există șapte factori care influențează reputația: performanța, produsul/serviciul, inovația, condițiile de muncă, leadership-ul, guvernanța și cetățenia. Crearea unui loc de muncă atractiv, tratarea angajaților cu respect, conducerea unei afaceri în mod responsabil, comportamentul etic, transparența și onestitatea în afaceri, susținerea unor cauze importante pentru societate și protejarea mediului se pot constitui în părți componente ale RSC, astfel că 40% din reputația unei companii țin de aceste dimensiuni ale RSC.

Luând în considerare creșterea încrederii în comunicarea cu semenii și cererea crescândă pentru eroii mundani, eroii de toate zilele se pare că programele corporative de voluntariat ar putea fi cheia pentru provocările la care trebuie să răspundă azi specialiștii în comunicare și răspunsul pentru implicarea mediului de afaceri în procesele transformative ale oamenilor și comunităților. 

Studiul

Ne propunem realizarea unui proiect la nivel internațional: CSR Volunteering Storytelling Research / Cercetare privind povestirile voluntariatului corporativ și căutăm profesioniști, angajați în organizații de orice fel, care au luat parte în ultimii doi ani într-un program de voluntariat corporativ, adică un program de voluntariat pus la dispoziție angajaților de compania în care aceștia lucrează. Studiul nostru dorește să identifice modul în care realizarea unei povestiri reflexive, personale contribuie la procesul de transformare al angajatului, influențează relația percepută și loialitatea față de angajator și perceperea programelor de RSC ale companiei. Dacă ai luat parte la un asemenea program de voluntariat în companie, aceasta e șansa ca să-ți împărtășești experiența și să-ți faci vocea auzită.

Cercetarea va avea loc in perioada octombrie-decembrie 2015 și va fi realizată exclusiv prin interacțiune online (de preferat Skype, dar pot fi folosite și alte platforme) și include 3 faze inter-relaționate, bazate pe voluntariat. În acea perioadă, cei care se înscriu să participe la acest studiu vor petrece cel mult 4 (patru) ore cu echipa de cercetare, după cum urmează:

1. O sesiune de redactare a poveștii pe Skype (nu mai mult de o oră), ce se va concentra pe fazele pe care le veți avea de parcurs pentru a realiza o scurtă poveste în format digital. 
2. Crearea și trimiterea unei povești care să aibă nu mai mult de 200 de cuvinte și cel mult 3 imagini, folosind tehnica discutată la conversația skype, în cel mult 2 săptămâni de la discuția cu echipa de cercetare.
3. Un interviu ulterior creării povestirii prin Skype (nu mai mult de 30 de minute) în timpul căruia participanții vor reflecta asupra experienței de voluntariat și a poveștii rezultate.

LUAȚI LEGĂTURA CU NOI ȘI DAȚI VESTEA MAI DEPARTE

Luați legatura cu Dr. Camelia Crișan la adresa: camelia.crisan@comunicare.ro sau camelia.crisan@progressfoundation.ro  până la finalul lunii septembrie 2015 pentru a vă exprima intenția de participare la această cercetare.  

Echipa

CSR Volunteering Storytelling Research / Cercetare privind povestirile voluntariatului corporativ este un proiect coordonat de  Profesor univ. dr. Ana Adi, Profesor de Relații Publice și Comunicare Corporativă la Quadriga University of Applied Sciences din Berlin, Germania și Lector univ. dr. Camelia Crișan de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA din București, România. Profesorul Ana Adi scrie și conferențiază deseori despre social media, relații publice și RSC, iar Dr. Camelia Crișan scrie și publică despre RSC, povestiri digitale și dezvoltarea personalului în organizații. 

Rezultate

Companiile care vor participa la acest studiu vor primi copii ale rapoartelor de cercetare împreună cu un toolkit de realizare a povestirilor digitale și un format de analiză a voluntariatului corporativ. Vor fi incluse în diseminare și conferințe academice, publicații în reviste profesionale și academice, precum și participarea la diverse evenimente.

Achizitionarea cartii "Corporatiile si societatea"

Pentru ca multi dintre voi ati intrebat cum poate fi gasita cartea "Corporatiile si societatea", postez aici link-ul catre pagina de web a editurii.

http://www.tritonic.ro/isbn-Corporatiile_si_societatea_Responsabilitate_sociala_corporativa_intre_act_voluntar_si_obligatie-978-606-8536-82-8.htm

Spor la citit!

Lansare de carte: CORPORATIILE SI SOCIETATEA

Dragi cititori de blog,

Va invit sa ne vedem live si sa dezbatem pe teme de RSC la lansarea primei mele carti:

CORPORATIILE SI SOCIETATEA. RSC INTRE ACT VOLUNTAR SI OBLIGATIE.

Evenimentul va avea loc in 20 noiembrie de la ora 18.30 la Targul de Carte Gaudeamus, standul editurii TRITONIC.

Ne vom vedea si cu dl. profesor Dumitru Bortun dar si cu alti invitati de marca.

Va astept cu mare interes!

Limitele RSC - invitatie la dezbatere

Dragi urmaritori de blog,

In data de 19 martie voi sustine o prelegere si apoi ne vom aseza la dezbateri impreuna cu colegii de la SOCIETAL. Tema discutiilor este: Limitele RSC

Intrarea la eveniment este libera. Locatia este str. Dianei, nr. 4

Cu cat mai multi, cu atat mai bine!

Un nou site despre RSC si o provocare!

Sunt in sezonul semnalarilor. Ma bucur de fiecare data cand vad ca se materializeaza o noua initiativa ce are in centrul ei responsabilitatea sociala a corporatiilor. Asta inseamna ca lucrurile sunt dinamice, ca exista initiative si se intampla actiuni. Oamenilor le pasa, altfel nu si-ar investi timpul si efortul in ceva care nu le aduce satisfactie.

E vorba de site-ul www.csrmedia.ro, ce reflecta proiectul cu acelasi nume si care are in fruntea echipei o absolventa a FCRP.

Sa ne mandrim cu ai nostri, sa le dam binemeritatul KUDOS, atragand atentia cititorilor mai ales aspra hartii interactive de proiecte filatropice finantate de companii.

Recunosc ca aceasta harta necesita actualizare, dar, si asa, puteti constata ca anumite zone, care sunt dezavantajate, raman dezavantajate si foarte rar o sa vedeti vreo initiativa corporativa mergand spre comunitati care sunt real vulnerabile, dar care nu ofera nici capital de imagine si nici vreo alta recompensa notabila.

Apropo de zone in care nu investesc corporatiile, am scris cu ceva vreme in urma impreuna cu profesorul Bortun un articol, publicat pe un site la Cambridge, articol in care sustineam ca exista zone, care, desi sunt extrem de dezavantajate, nu o sa atraga niciodata vreo initiativa de filantropie - vezi comunitati de tigani, unde de abia ajung ajutoarele sociale de la stat.

Poate ca acesta ar putea fi un subiect de dezbatere in una din multele conferinte ale business-ului sau ale mediului academic.

Pana atunci, succes celor de la CSRmedia.ro si lectura placuta a articolului!

CSR 12 - o traditie de conferinte pe CSR care se reia

Am primit cu bucurie anuntul Luminitei Oprea cum ca din acest an se vor relua conferintele anuale de CSR. Am fost prezenta la acest eveniment tocmai de pe vremea CSR'07 si ma bucur sa vad ca o buna traditie are continuitate.

M-a bucurat sa vad pe atunci initiative in fasa care, desi semanau prea mult a marketing sau filantropie, erau prezentate ca RSC de catre companii, nu fara un oarecare sentiment de mandrie. Am crescut cu fiecare editie a conferintelor CSR - nu doar eu ci noi toti - participanti, oameni de RSC din companii, initiative de RSC ale companiilor si chiar staiful invitatilor internationali.

M-a bucurat sa vad ca a aparut si deja a fost a doua editie a conferintelor CSR European Lessons.

Piata de RSC se misca intr-o directie pozitiv ascendenta si asemenea initiative nu pot decat sa intareasca o miscare ce a pornit-o cu dreptul in Romania.

Exista si o serie de proiecte finantate din fonduri UE care au ca obiectiv cresterea responsabilizarii corporative sau cresterea constientizarii fenomenului. Eu insami am fost parte a echipei de experti pe termen scurt implicata in implementarea proiectului Actionam Responsabil. A mai existat un proiect implementat de Asociata Exportatorilor si Importatorilor.

Din ce in ce mai multe companii care pana in prezent se "jucau" doar in zona PR se orienteaza si spre initiative de CSR, exista chiar si o companie care se cheama CSR Agency.

John Aston, colegul intr-ale consultantei pe CSR este si initatorul Center for Corporate Citizenship, Dragos Dehelean merge inainte pe www.responsabilitatesociala.ro - bulgarele de zapada creste in marime. Nu este usor pentru ca bugetele companiilor in aceasta directie s-au micsorat, dar e bine sa constatam ca totusi, unii isi onoreaza in continuare cheltuielile de "legitimitate" sociala.

Kudos si felicitari inca o data Luminitei pentru ca readuce in prim planul agendei publice a domeniului conferintele CSR.