Conferinta CSR 08

Luni si marti am fost la Conferinta CSR 08, care s-a desfasurat la Hotelul Mariott. E a treia editie si nu as putea sa fac o comparatie cu cele de dinainte - pentru ca la cele de dinainte nu a participat. Mi s-a parut ca evenimentul a fost bine organizat, cu un mix bun de practicieni, oameni din business, consultanti si reprezentanti ai mediului academic. Asadar, felicitari organizatorilor si keep up the good work!
Am observat insa si alte chestiuni care au facut deliciul evenimentului. In primul rand, dat fiind ca a fost o conferinta  unde limba oficiala a fost engleza, cred ca ne-am dovedit unii altora ca nu stapanim asa de bine limba lui Sheakesperare, iar asta s-a vazut mai ales cand unii speakeri au inventat o serie de cuvinte care l-ar fi facut pe maestru sa se invarta in mormant: e.g. "promulgated laws", "I am hited with messages!" ar fi doar cateva dintre ele. Cred ca astea mi-au zgariat auzul in cel mai neplacut mod. Am mai constatat apoi ca romanii nu stiu sa faca prezentari: am asistat la prezentarea unei doamne care si-a propus sa ne invete pe loc toate tipurile posibile de ciment. A vorbit excelent - insa daca ar fi ramas la cele 15 min alocate per speaker si ar fi incercat doar sa-mi trezeasca atentia cred ca as fi cautat singura mai multe detalii. Am vazut chiar si oameni care au adormit la unele prezentari, am vazut speakeri care, veniti din strainatate nu si-au adaptat nici un pic prezentarile la publicul din Romania si la realitatile noastre - adica nix respect pentru bastinasi. In cea de a doua zi, dedicata reflectarii in media a eforturilor de CSR, am constatat superficialitatea presei romaneasti (poate cel mai deranjant a fost semnul egal pus intre filantropie si CSR) insa m-a socat sa aud 2 dintre comentariile unui reprezentat al mass media: cum ca nu e de datoria presei sa-si educe audienta si altul... a carui enormitate am realizat-o apoi intr-o discutie cu un coleg, specialist in retorica, cum ca presa este asa cum este poporul. Adica daca poporul e prost si presa e proasta. Cred ca nu am mai intalnit asemenea narcisism de la Dorian Gray incoace! Acei reprezentanti ai presei carora li se pare ca reprezinta poporul ar trebui sa se coboare putin din turnul de fildes si sa mai vorbeasca cu oamenii. Ieri, la o emisiune pe care am urmarit-o la TVR Cultural, Eugenia Voda propunea ca indicele de audienta sa fie combinat cu unul de satisfactie. Poate asa am vedea ca oamenii care se uita la stirile de la ora 5 pentru 2 minute sunt dezgustati de ceea ce vad.  
As remarca pentru ziua de ieri lectia de sensibilitate pe care ne-au dat-o ambasadorul britanic si cel olandez - aproape ca ne-am fi dorit sa vina cineva din guvernul nostru sa spuna cum se economisteste hartia sau cum reprezentantii unei agentii guvernamentale au iesit sa curete un parc din Bucuresti. Desigur, in asteptarea calendelor grecesti, tind totusi sa cred ca acest eveniment este o parte a trezirii la realitate. Cred ca e si treaba mediului academic sa educe noile generatii si sa contribuie la schimbarea de mentalitate, insa despre asta intr-un post viitor. :)