Pregatesc pentru maine o prezentare pe care o voi sustine in fata studentilor de la Masteratul de Brand management si comunicare corporatista (cred), ca invitata a colegului Rares Mocanu. Subiectul este relatia dintre CSR si brandul companiei. Sper ca va fi interesant pentru masteranzii nostri sa descalceasca itele foarte complexe ale relatiei dintre cele doua concepte.
In alta ordine de idei, cred ca de brandul de angajator s-a facut mare tapaj in Romania, s-au facut chiar si cercetari de catre o revista, ce incerca sa determine care sunt angajatorii de top ai Romaniei, cei de care angajatii sunt cei mai multumiti. Parca doi ani la rand, cand am vazut rezultatele, au iesit companii din industria farma. Interesant e faptul ca in general companiile farma sunt percepute peste tot in lume drept campioni ai lipsei de transparenta, preocupate de a de-reglementa cat mai mult piata, de descoperirea unor leacuri ridicole in dauna unora pentru maladii serioase. In aceeasi nota imi spunea si o participanta din SUA la Congresul EUPRERA, ca ea a lucrat multi ani pentru o companie care avea politici de CSR ireprosabile - atat in relatiile cu stakeholderii interni cat si cu cei externi. Era preocupata la cel mai inalt nivel pana si de bunastarea angajatilor. Singura problema era ca acea companie din Huston, Texas producea armament. In rest totul era ok.
Cred, dincolo de orice, ca orice brand de angajator nu poate inlocui caracterul si valorile personale ale individului si ca mai inainte de toate trebuie sa vezi daca exista o suprapunere intre "resonul" tau de a fi, Weltanschaung-ul tau si, respectiv, misiunea pentru care exista pe piata compania unde doresti sa te angajezi. Altfel, nu conteaza nici un brand.
Scriu asta aici acum pentru ca e un aspect crucial si, poate maine, in focurile discutiilor, ne va scapa abordarea acestui subiect. Asa ca e vorba de un back-up copy, fiindca, nu-i asa...scripta manent!
